Upgrade-ul răruț e mai drăguț, ar spune un înțelept, care a urmărit evoluția smartphone-urilor în ultima decadă. Noutățile sunt prea mici de la an la an pentru a justifica rațional cumpărarea unui model nou. Mă refer la flagship-uri în general și la iPhone-uri în special, că unul de buget s-ar putea să fii forțat să-l schimbi după un an.
Așa am zis și eu acum vreo cinci ani, când mi-am luat iPhone 12: pe ăsta îl țin cinci ani, ca să pot să mă bucur de un upgrade adevărat și să merite banii.
Zis și făcut. Cu nerăbdarea unui copil care primește prima bicicletă din viața lui, m-am înfipt la un iPhone 17 Pro imediat cum s-a lansat, în ciuda rațiunii, care îmi spunea să aștept să mai scadă prețul.
Am optat pentru Pro în primul rând datorită camerelor și autonomiei. Altfel, versiunea de bază anul ăsta e mult mai atractivă decât în ultimii ani (vezi ProMotion).
Și iată ce remarcă unul ca mine, care face upgrade-ul de la iPhone 12 la iPhone 17 Pro după cinci ani.
Ecranul. ProMotion (aka rata de împrospătare variabilă până la 120 Hz), luminozitatea și antiglare-ul sunt imediat vizibile. Parca am trecut de la Zuzu la Artesana.
Always On Display. E cool, e practic, îmi place. Să văd ce zice și bateria.
Camerele. Deși n-am fost niciodată nemulțumit de iPhone 12 la acest capitol, un senzor mai mare, o camera tele în plus și un pseudo zoom optic își spun imediat cuvântul în poze. Practic, mâța mea are mai multe mustăți vizibile de când îi fac poze cu 17 Pro.
Camera control. Am citit atâtea critici legate de acest buton pe social media, încât nu mi-am făcut mari speranțe de la el. De asta și surpriza plăcută a și fost atât de mare. Este o funcție excelentă pentru a porni camera și a face rapid o poză, dar și pentru cele mai importante setări, gen zoom sau expunere. Cei obișnuiți prea mult cu controalele de pe ecran nu o apreciază la adevarata valoare. Cine a cochetat mult timp cu aparate foto, vede altfel lucrurile. Mie îmi place și am de gând să folosesc intens această funcție.
Bateria (hardware). Asta nu este o chestie pe care să o cuprinzi în primele zile ale unui telefon, când bateria este în deplinătatea forțelor. Autonomia o vezi în timp, când începe să-i scadă capacitatea, iar update-urile de software cer din ce în ce mai mult de la telefon. În cifre seci, ar trebui să mă țină aproape de două ori mai mult decât iPhone 12. Deocamdată, încă am impresia că mai are de făcut sincronizări și indexări. Mă interesează mai puțin faptul că se încarcă ceva mai repede și nu mă pasionează încărcarea wireless.
Bateria (software). Îmi place că îmi aproximează cât durează încărcarea și noul meniu dedicat de la Settings, unde vezi nivelul de descărcare în comparație cu media, ceea ce te ajută să identifici (și să dezinstalezi) aplicațiile prost optimizate. Rămâne de văzut ce mare brânză e aici noul mod Adaptive Power, care ar trebui să facă reglări fine pentru a crește autonomia. Plus limitarea alimentării la 80-90%.
Action button. Și aici am citit multe păreri neavenite din partea celor care nu înțeleg că este un câștig evident ca un buton să poată fi configurat, în loc să rămână fixat pe o singură funcție. Pe urmă, depinde de fiecare ce-l duce capul. Eu, care ascult multă muzică, l-am configurat pe un shortcut prin care salvez rapid o melodie care-mi place într-un playlist pe Apple Music. Deocamdată.
Dynamic Island. Nu râdeți. Deși are deja trei ani de când există, pentru unul care a rămas cinci ani cu iPhone 12, Dynamic Island este o noutate. Am crezut mereu că e mai mult o floricică de marketing, dar nu doar că arată bine, ci este și utilă – afișează informații și facilitează accesul rapid la aplicații.
USB-C. Da, USB-C e un upgrade când treci de la iPhone 12, iar telefonul era singurul meu device pentru care mai țineam un cablu lightning. Ba nu, mint. Mai am telecomanda de la Apple TV, dar măcar aia trebuie încărcată foarte rar.
Dimensiuni. Deși ecranul este puțin mai mare, lățimea și lungimea sunt tot pe acolo. În schimb, este semnificativ mai greu. Bănuiesc că își spun cuvântul camerele foto și bateria.
Construcție. Umflătura (pardon, platoul) camerelor foto e o chestie la care trebuie să ai grijă. Aluminiul este un material sensibil și te poți trezi cu zgârieturi dacă nu ești atent de ce-l lovești, iar zona asta este cea mai expusă. În general, am mare grijă de gadgeturile mele, dar, pentru orice eventualitate, i-am comandat deja o husă.
Apple Intelligence. Glumesc, n-am nimic notabil de spus aici.
Toate astea nu au făcut decât să-mi întărească convingerea cu care am plecat de la început: upgrade-urile sunt mai mari și mai înțelepte financiar dacă le faci mai rar. Noutățile sunt prea mici de la un an la altul pentru a simți un impact semnificativ. Cu excepția unui iPhone Air sau a unui iPhone Fold, bineînțeles.