Dincolo de beneficiile clare, dar puține, precum cele care pot apărea în medicină, sunt multe domenii în care folosirea inteligenței artificiale (în locul omului) pare doar o farsă menită să justifice miliardele de dolari cheltuiți și să concentreze banii în mai puține mâini.
Să dau un exemplu.
OpenAI a lansat zilele trecute un agent AI care repară găuri de securitate. Aardvark poate să descopere breșe și să ajute la repararea lor. Mă rog, nu este prima si cu siguranță nici ultima soluție de inteligență artificială de acest gen care promite multe, dar rămâne să mai și dovedească.
Ce vreau să evidențiez este că una din marile companii (se așteaptă ca listarea la bursă să ducă valoare OpenAI la peste o mie de miliarde de dolari) propune completarea acum a experților în securitate cu o soluție care, eventual, le va lua locul, promițând în primul rând costuri mai mici și, pe urmă, o securitate mai bună.
Dar ghici ce? Tot AI-ul este și viitorul programării, urmând ca mai devreme sau mai târziu să trimită programatorii la arat. Tot pentru că, promit producătorii, va fi mai ieftin și mai eficient.
Deci ai AI care scrie cod și care cu siguranță va fi folosit exemplar de hackeri pentru atacuri cibernetice și ai tot AI la poarta cealaltă care repară breșele de securitate exploatate cu ajutorul AI-ului.
În esență, nu se schimbă nimic, decât faptul că banii firmelor vor merge în mai puține și mai pline buzunare decât până acum. În loc de programatori, se vor plăti niște abonamente către o companie care vinde soluții de AI.
Iar treaba cu “ieftin” este cea mai previzibilă fentă după care se vor duce mulți. AI-ul se vinde ca un abonament. Când plătești un abonament ieftin zici că l-ai prins pe Dumnezeu de picior. Dar abonatele se vor scumpi în timp, iar firmele vor ajunge să plătească înzecit către OpenAI, Google Microsoft și alți câțiva.
Există multă minciună prin omisiune în tot marketingul ăsta. Producătorii modelelor lingvistice spun că poți să faci niște chestii, nu promit și că chestiile alea vor fi făcute bine. De exemplu, firmele pot să organizeze și să caute informații, dar ce se vor face când vor realiza că informațiile pe care s-au bazat au fost inventate de AI? Pentru că un procent însemnat din răspunsurile AI-ului sunt așa-numite halucinații.
Adevărul este că AI-ul trebuie cernut, pentru a separa mizeria de ceea ce este cu adevărat bun. Problema este că ne aruncăm cu capul înainte să cernem, pentru că ne este frică să nu rămânem în urma trendului.