Abonamentele aplicațiilor de iPhone sunt duse cu pluta

Abonamentele sunt acum norma în monetizarea aplicațiilor. Ideea a venit de la Apple, dar același lucru poate fi văzut și pe Android, însă parcă nu la fel de accentuat.

Mulți utilizatori, printre care îi număr și pe majoritatea cunoscuților, disprețuiesc pur și simplu abonamentele. 

Și le dau dreptate, pentru că nu mi se pare normal ca o aplicație creată pentru o funcție anume, gen un player video, să ceară un abonament lunar.

Înțeleg abonamentele în cazul serviciilor care vin periodic cu conținut nou, precum cele de streaming, dar nu la o aplicație care realizează aceleași și aceleași funcții.

Dar asta e o altă discuție. Acum vreau să mă leg de nivelul ridicol al abonamentelor. Majoritatea aplicațiilor, făcute peste ocean, nu-și adaptează costul abonamentelor la puterea locală de cumpărare, cum fac marile companii, precum Spotify sau Prime Video de exemplu.

Și așa se ajunge la abonamente de sute de lei pe an pentru o aplicație de fitness, de meditație sau un banal player video.

De exemplu, Albums, un player alternativ pentru Apple Music, are abonamente care ajung la 350 de lei pe an.

Alte exemple: Workout fot Women, CapCut, Calm, VOS Mental Health Tracker. Ați prins ideea.

Din fericire, există și abonamente decente, precum cele la FotMob (20 de lei pe an), FilmNoir (25 de lei pe an) și AdGuard (26 de lei pe an). 

Dar, în general, e nebunie curată cu abonamentele. E ca și cum piața aplicațiilor face excepție de la regula cererii și ofertei, iar cu cât vinzi mai scump, cu atât ai mai mulți clienți. Nuts.